....Si ploua...stau singur...sub un acoperis...fals...si astept...sa zici ceva...stai in ploaie si taci...taci si imi lasi ochii sa sclipeasca de speranta ca vei spune ceva...uita-te ..te rog... Cat mi-as dori sa te tin eu sub aripa mea...sa iti sprijini capul de umarul meu si sa ne ploua pe amandoi sau si sa stam sa uitam amandoi de zgomotul ploii de afara...sa-ti aud doar zgomotul buzelor tale...cum sufla pe ale mele...suflare calda si iubire...Dar e doar zbuciumul interior al unei minti adolescentine ...nu pot auzi decat tacerea dintre noi doi...Tacere...nu aud decat zbuciumul inimii care imi spune sa ma duc .... sa o intreb de ce sta singura..................Doar Tacere...si apoi aud...Cui ii duci flori...si ma uit.Ma privea adanc si zambitor ignorand ploaia care se intetea.Simteam ca totusi soarele a rasarit...Zambesc la loc si raspund...
-Mamei...
-Frumos...si...ce mai faci...
-Pai...stii si tu...scoala..obosit...
Si inghit in sec ca si cum miar fi intrat cuie...si zic...
-Nu mai sta acolo...ploua tot mai tare,uite hai aici...
Si o vad...vine...Vineee...extaz...frica...bucurie...amalgam de sentimente unu peste altu ...
Stau la o jumatate de palma de ea...astept autobuzul .."Hai odata"atata imi doresc sa scap de frica aia...sa nu observe apoi ca fierb..sau poate stie.. stie ca deja...acus ma inrosesc...
-Uite, vine autobuzul...hai vii?
Ma trezesc din amorteala..
-Da normal...
Urc...Caut un loc in fata... cat mai in fata...ea se duce in spate...zambesc de forma...si suflu usurat...apoi...aud:
-Tii ocupat...? sau e liber?
-...Liber
Ridic capul..si ea langa mine...
-Nu suport zgomotul...
Panicat...
-Stii de fapt...Colega mea...adica fosta..Colega ma refer...adica...tineam locul..
Renunt...Din nou tacere..
-Stii ma gandeam la sarutul ala
Ma uit si zic dezamagit:
- Da nu stiu ce ...adica...greseala...
- Dar de unde stii ca asta vreau sa zic...?
-Imi inchipui...dar(clipe in care inima batea cu 100 de palpitatii pe minut si simteam fiecare celula avansand spree pometii obrajilor mei)lasa-ma sa iti spun...Ca ...A..fost...n-am cuvinte...sti ma gandeam...poate mi-ai putea da o sansa...sti...ne-ar sta bine impreuna..adica..
Ma uit in ochii ei...care imi pareau atat de mari...(mentionez ca decorul din spatele ei nu mai exista...)
Vad un zambet ... si scot si eu un zambet scartait,penibil...
-Da...chiar ne-ar sta bine...
Apoi discutii prin care incercam sa demonstrez ca sunt calm si de piatra..cand de fapt ea imi atingea obrajii si radea ...imi dadeam seama ca sunt rosu...
-Timidule...Vino mai aproape...
Ma trag mai aproape ...Ma ia de mana... si parca zburam...sau doar pluteam...Nici eu nu stiu...Tacere...ma uit in ochii ei...Cati ingeri pot incapea intr-un suflet de fata?..Sarut...lung...deschid ochii sa-i vad chipul...si deodata"Bine ati venit in comuna VERESTI"
- Oh...uite...trebuie sa plec...naibii noroc...
-Nu'i nimic..doar mai lasa-mi ceva pentru weekend
-Anume?..
-Lasa-mi gropita...
Imi saruta incet obrazul..."fura Gropita"
Apoi cobor...O privesc pentru ultima oara in ochi... ca si cum... as pleca la razboi... as fi vrut ca acel autobuz sa mearga si sa nu se mai opreasca...dar usa se deschide imi arunca un zambet dulce...si cobor...
"Uau... ce zii.." :]